PENTRU CE NU SUNT PENITENCIARELE DOTATE CU SISTEM DE SUPRAVEGHERE CU BRĂȚĂRI ELECTRONICE
Recent, s-a constatat că Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu reușește să implementeze un sistem de supraveghere electronică pentru deținuți, o lege existentă încă din 2013 prevede această opțiune. Această situație devine alarmantă având în vedere că în ultimii doi ani, criminalii au beneficiat de peste 1.000 de permisiuni de ieșire din închisoare, fără a fi supravegheați corespunzător.
Un exemplu dramatic în acest sens este cazul lui Abdullah Ataş, un ucigaș care a evadat după a 24-a permisie, reușind să fugă din țară. Conform declarațiilor, ANP nu are informații despre locul în care se află deținuții care beneficiază de permisiuni, iar legislația care ar fi putut să prevină astfel de evadări rămâne ignorată.
Monitorizarea electronică a deținuților a fost planificată încă din 2013 prin legea executării, iar în 2021 a fost adoptată o legislație care prevedea un sistem comun cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), însă ANP a refuzat să colaboreze. Această lipsă de acțiune a dus la faptul că, în ultima decadă, 70 de deținuți au evadat, în majoritate din situații în care monitorizarea electronică ar fi fost necesară.
EXEMPLE DE EVADARE
În mai 2022, un deținut condamnat la 23 de ani pentru tâlhărie a evadat dintr-un spital, fiind găsit ulterior de autorități după o plimbare prin București. Un alt caz semnificativ este cel din mai 2023, când un deținut condamnat pentru trafic de droguri a evadat dintr-un punct de lucru, fiind prins câteva ore mai târziu într-o casă abandonată. De asemenea, în aprilie 2024, un criminal care și-a ucis iubita a reușit să fugă de sub escorta poliției într-un moment critic, fiind recuperat la 600 de kilometri distanță după 14 ore de căutări.
NEVOIA DE SCHIMBARE
La 13 ani de la adoptarea legii executării, situația penitenciarelor din România nu s-a schimbat semnificativ. Directorul ANP, Geo Bogdan Burcu, a recunoscut că un grup de lucru a fost creat în 2021, dar în 2024 acesta a fost suspendat de conducerea anterioară. Aceasta sugerează o gestionare deficitară a problemelor de fond, care ar fi putut fi rezolvate prin implementarea legislației existente.
Dan Halchin, fost director al ANP, a declarat că nu a existat și nu există o bază legală clară pentru implementarea sistemului de brățări electronice. Deși ANP a fost invitat la sesiuni de testare pentru sistemul de monitorizare, s-a ales să nu participe, ceea ce subliniază o lipsă de proactivitate în fața unei probleme evidente.
În concluzie, nefinalizarea acestui sistem de monitorizare electronică nu doar că pune în pericol siguranța publică, dar și evidențiază ineficiența unei instituții care ar trebui să asigure reintegrarea în siguranță a deținuților în societate. Realizarea acestui sistem ar putea, de asemenea, să reducă cheltuielile cu evadații care sunt recuperați și să îmbunătățească percepția publicului asupra eficienței sistemului penitenciar.
