Dragoș Pîslaru, despre reforma administrației publice: Nu e o surpriză, e firesc ca și statul să-și reducă cheltuielile
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat recent că pachetul de legi destinat reformei administrației publice nu reprezintă o surpriză, ci este o măsură necesară în contextul actual. Într-o declarație făcută la Euronews, Pîslaru a afirmat că este firesc ca statul să își diminueze cheltuielile, având în vedere nevoia de eficientizare a aparatului de stat.
Ministrul a evidențiat importanța economiilor la buget, menționând că se estimează o reducere de 5,7 miliarde de lei pe an, cu un impact prevăzut de 3,3 miliarde de lei pentru anul în curs. Pîslaru a subliniat că aceste măsuri sunt esențiale pentru a echilibra eforturile de reducere a deficitului bugetar, având în vedere contribuțiile anterioare ale sectorului privat și ale persoanelor fizice prin creșteri de taxe.
„Cred că, în esență, nu discutăm de o surpriză. Acest pachet este dezbătut poate de prea mult timp. Există o mare parte din populație, dintre români, care și-ar fi dorit poate ca aceste măsuri să fie implementate mai devreme, pentru a balansa efortul de reducere a deficitului bugetar”, a declarat Pîslaru.
În ceea ce privește reforma, Ministerul Dezvoltării a publicat recent un proiect care prevede tăieri de personal și majorări de impozite pentru clădirile ilegale, precum și sancțiuni pentru cei care nu își plătesc datoriile. Printre măsurile incluse se numără și o „listă a rușinii” pentru datornici, atât persoane fizice, cât și juridice.
Conform actului normativ, care urmează să fie dezbătut în Guvern, bugetul ordonatorilor de credite va fi redus cu 10% pentru cheltuielile de personal comparativ cu anul 2025. Aceasta se va realiza prin disponibilizări sau reduceri de salarii și sporuri. De asemenea, se preconizează desființarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali, o reducere de 25% a posturilor din instituțiile prefectului și o diminuare cu 30% a numărului maxim de posturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale, aplicată însă nu mai mult de 20% pe posturile ocupate.
