SENS susţine adoptarea proiectului de lege privind burnout-ul
Mişcarea SENS a lansat un apel urgent pentru adoptarea unui proiect de lege care să reglementeze epuizarea profesională, cunoscută sub denumirea de burnout. Reprezentanţii organizaţiei subliniază că acest fenomen nu trebuie să rămână „uitat” într-un sertar, având în vedere impactul devastator pe care îl poate avea asupra sănătăţii publice. Conform Agerpres, iniţiativa legislativă a fost propusă de ministrul Economiei, Irineu Darău, în încercarea de a preveni epuizarea la locul de muncă.
Burnout-ul este recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în manualul de diagnoză ICD 11 ca un sindrom rezultat din stres cronic la locul de muncă, caracterizat prin epuizare severă, distanţare faţă de muncă şi scăderea eficienţei profesionale. Deşi fenomenul devine din ce în ce mai frecvent în România, nu există o protecţie legală clară pentru cei afectaţi, lăsându-i pe aceştia să se confrunte cu problemele singuri. Epuizarea profesională nu se limitează doar la oboseală; poate conduce la depresie, anxietate, tulburări cardiovasculare, probleme digestive, deteriorarea relaţiilor personale şi, în cazuri extreme, la suicid.
Proiectul de lege, depus în Parlament la finalul anului 2025, este considerat „esenţial” de către susţinători. Acesta prevede definirea burnout-ului în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, impunerea de obligaţii pentru angajatori de a evalua şi preveni riscurile psihosociale, precum şi posibilitatea diagnosticării clare a burnout-ului. De asemenea, se propune acordarea de concediu medical plătit, includerea epuizării profesionale în asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi crearea de mecanisme pentru o revenire treptată la muncă, cu program adaptat şi consiliere psihologică.
Exemplele internaţionale, precum cazurile de „Karoshi” din Japonia sau valul de sinucideri de la France Telecom, ilustrează gravitatea situaţiei atunci când statul şi angajatorii ignoră semnele epuizării profesionale. În România, au fost raportate cazuri de medici de familie şi alţi profesionişti care au ajuns la suicid din cauza supraîncărcării profesionale, lipsa concediilor şi absenţa unei protecţii legale reale. Legătura dintre aceste tragedii şi burnout este evidentă, chiar dacă nu este recunoscută oficial.
SENS îndeamnă cetăţenii să se implice activ în susţinerea acestui proiect de lege. Aceştia sunt încurajaţi să semneze şi să distribuie petiţii, să contacteze parlamentarii pentru a solicita votarea legii, să împărtăşească informaţii despre proiectul legislativ şi cazurile de epuizare extremă pe reţelele sociale, precum şi să mobilizeze sindicatele, colegiile profesionale, ONG-urile şi comunităţile profesionale pentru a susţine public această iniţiativă.
Pe 23 decembrie 2025, ministrul Economiei, Irineu Darău, senator USR, a anunţat depunerea iniţiativei legislative pentru prevenirea epuizării profesionale. Proiectul impune angajatorilor să informeze anual salariaţii despre riscurile de epuizare profesională şi metodele de prevenire, să includă riscurile psihosociale în evaluarea internă a riscurilor la nivel de unitate, folosind instrumente recomandate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
Firmele cu peste 50 de salariaţi vor avea obligaţia de a elabora anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, adaptat specificului activităţii, şi de a institui un mecanism intern, confidenţial şi accesibil, pentru sesizarea riscurilor de epuizare profesională, fără a avea consecinţe negative pentru angajaţii care îl utilizează. De asemenea, angajaţii vor avea dreptul de a sesiza riscuri şi situaţii de epuizare profesională fără a suporta represalii, precum şi dreptul la o discuţie formală cu angajatorul pentru reorganizarea sarcinilor sau a volumului de muncă.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va avea un termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a elabora un ghid naţional privind prevenirea epuizării profesionale, instrumente de auto-evaluare a riscurilor psihosociale pentru angajatori, orientări metodologice pentru implementarea mecanismelor de sesizare şi activităţilor de sprijin psiho-emoţional profesional, precum şi standarde pentru activităţile de consiliere profesională non-clinică, conform legislaţiei aplicabile profesiei de psiholog.
