Povestea puloverului albastru pătat de sânge
Într-o dimineață de Crăciun, Elena Băncilă se confruntă cu o durere insuportabilă. Pe 24 decembrie 1989, fiul ei, Bogdan Șerban, a fost împușcat, iar acum, după atâția ani, ea își dorește să recupereze ultima amintire a acestuia: un pulover albastru, pătat de sânge, care a devenit simbolul unei tragedii naționale. Puloverul, primit cadou de ziua lui, a fost expus la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, dar acum se află în conservare, iar Elena se luptă să-l recupereze.
Decizia Muzeului Militar Național
În 2014, secția dedicată Revoluției române a fost desființată, iar Elena Băncilă a aflat că obiectele personale ale victimelor, inclusiv hainele fiului său, au fost aruncate în saci și depozitate fără respect. „Este o crimă”, afirmă ea, subliniind că reprezentanții muzeului și ai MApN au acționat fără transparență, ignorând suferința familiilor îndoliate. „Durerea unei mame este un tăvălug fantastic”, spune Elena, care nu se lasă descurajată în lupta ei pentru a recupera puloverul.
Contextul istoric
În noaptea de 21 decembrie 1989, Bogdan se afla în mijlocul revoluției, strigând „Libertate!” și „Jos Ceaușescu!”. La doar 21 de ani, el era capul familiei, având grijă de mama și sora sa. A fost martor la violențele din Piața Universității, iar experiențele traumatizante l-au marcat profund. Elena își amintește cum, după ce a scăpat cu viață, Bogdan a venit acasă, dar era în stare de șoc, povestind despre tinerii care au murit în acele zile fatidice.
Împușcarea lui Bogdan
Pe 22 decembrie, Bogdan a fost împușcat în curtea Televiziunii Române de un asasin necunoscut. Un martor a descris cum l-a văzut pe Bogdan cu mâinile ridicate, cerându-i criminalului să tragă. „Glonțul e cu el în mormânt”, spune mama sa, subliniind brutalitatea actului. Bogdan a murit pe 24 decembrie, iar familia sa a primit hainele sale îmbibate în sânge, inclusiv puloverul albastru, care acum reprezintă o luptă pentru memorie și justiție.
Răspunsul autorităților
Reprezentanții MApN și ai Muzeului Militar Național au declarat că sala dedicată Revoluției a fost dezafectată pentru a face loc unor expoziții temporare. Cu toate acestea, Elena Băncilă contestă această decizie, afirmând că nu a fost nicio donație a bunurilor fiului său, ci o promisiune de a le păstra cu respect. „Să-mi dea lucrurile copilului înapoi, că nu vreau să fie aruncate într-un sac, într-un subsol”, insistă ea, cerând restituirea puloverului și a altor obiecte personale.
Un apel la memorie
Povestea puloverului albastru nu este doar o luptă personală, ci și un apel la memorie colectivă. Elena Băncilă continuă să lupte pentru a aduce în atenția publicului sacrificiile tinerilor care au murit în Revoluția din 1989. „Mi l-au adus băieții (colegii de serviciu) – ei au scos certificatul de deces și l-au adus cu o mașină de la ei, de la CFR. Asta a fost Crăciunul pentru mine”, spune ea, subliniind că pentru ea, Crăciunul nu va mai fi niciodată același.
