Noile descoperiri arheologice de la Cetatea Zânelor și Dâmbul Cetății
Noile descoperiri arheologice efectuate de echipele de specialiști de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe în situl Dâmbul Cetății din județul Harghita și la Cetatea Zânelor din stațiunea Covasna au adus la lumină informații valoroase despre organizarea așezărilor preistorice și dacice. Aceste cercetări, desfășurate în cadrul campaniilor din anul 2025, au fost anunțate de conducerea instituției, conform Agerpres.
Conform surselor, descoperirile recente oferă detalii esențiale despre structurile de fortificație din regiune, precum și despre evoluția acestora de-a lungul timpului. La Șoimeni-Dâmbul Cetății, cercetările s-au concentrat pe un șanț de 18 metri lungime și 0,3-0,5 metri lățime, unde au fost găsite fragmente ceramice variate, inclusiv o amforetă bine conservată, resturi de oase de animale și fragmente de lemn ars, toate datând din perioada culturii Costișa-Ciomortan (aproximativ 2100-1900 î.Hr.).
În partea sudică a sitului, cercetătorii au identificat niveluri de pietre și materiale arheologice asociate culturii Wietenberg, datând din Epoca bronzului mijlociu (aproximativ 1900-1650 î.Hr.), ceea ce sugerează existența unor structuri defensive suplimentare. În campania din 2025, principalul obiectiv a fost documentarea unui șanț (Complexul arheologic nr. 15), care aparținea probabil unui „Gard interior” asociat cu structurile de locuit amenajate în diverse perioade de ocupare a sitului.
În acest șanț, a fost descoperită o groapă conținând o aglomerare de fragmente ceramice provenite de la mai multe categorii de recipiente, alături de resturi de oase animaliere și fragmente mici de lemn ars. Aceste descoperiri sunt atribuite culturii Costișa-Ciomortan, iar printre ele s-a remarcat o amforetă de mici dimensiuni, păstrată foarte bine, cu două toarte în bandă și un gât cilindric.
Patrimoniul descoperit în cadrul cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetății este extrem de bogat și variat, multe dintre piesele găsite fiind incluse în categoria Tezaur. Majoritatea obiectelor descoperite sunt expuse în cadrul expoziției permanente „Așezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, la sediul central al muzeului din Sfântu Gheorghe.
În stațiunea Covasna, campania de cercetare s-a concentrat pe edificiul II al terasei a II-a a cetății dacice din Valea Zânelor. În straturile superioare, au fost descoperite fragmente ceramice, oase de animale și un obiect metalic rar, un mâner cu cap de berbec de la un vas din bronz roman. Până în prezent, edificiul este delimitat pe trei laturi, iar cercetările continuă pentru a stabili limitele nordice și funcționalitatea construcției, care ar putea fi un templu sau o clădire civilă ori militară.
Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii Regatului Dac, incluzând o cetate fortificată cu ziduri din piatră, lut și lemn, organizată pe cel puțin șase terase și o acropolă. Campania din anul 2025, desfășurată în perioada octombrie-noiembrie, a avut loc în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a. În apropierea zidului și a bastionului de pe Terasa a II-a, au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice, dar funcționalitatea lor rămâne deocamdată incertă.
Arheologul Paul Luca Pupeză, responsabilul științific al proiectului, a menționat că dintre puținele obiecte metalice găsite, un mâner terminat cu un cap de berbec de la un vas din bronz roman este deosebit de rar întâlnit în lumea dacică. Aceste descoperiri nu doar că îmbogățesc patrimoniul cultural al regiunii, dar oferă și o fereastră fascinantă asupra vieții și organizării sociale din vremurile preistorice și dacice.
