Criza apei din Prahova: declarațiile șefului Apelor Române
Într-o înregistrare cu camera ascunsă, Florin Ghiță, directorul de la Apele Române, a fost surprins afirmând că „nimeni nu a anticipat că vor veni ploile”, în contextul dezastrului de la Paltinu, care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă. Această declarație a stârnit indignare, având în vedere că documentele oficiale arătau că se știa despre riscurile iminente legate de creșterea turbidității apei.
Ghiță a recunoscut că lipsa de comunicare a fost o problemă majoră, subliniind că ar fi trebuit organizată o masă rotundă pentru a discuta despre posibilele scenarii. „S-au făcut oficial niște hârtii, dar trebuia să se ia în calcul mai multe scenarii”, a declarat el, recunoscând că specialiștii de la ABA Buzău-Ialomița, care au experiență de decenii, știau despre riscurile de turbiditate mare.
Responsabilitatea instituțiilor și reacțiile oficiale
Într-un interviu ulterior, Ghiță a reiterat că vina principală revine instituției pe care o conduce, menționând că a fost o „lipsă de comunicare” și că nu s-au luat în calcul toate scenariile, inclusiv viitura anunțată prin codul portocaliu cu 48 de ore înainte. „Așteptăm ancheta și o să vedem vinovații”, a adăugat el, lăsând să se înțeleagă că responsabilitatea nu este exclusiv a Apele Române.
În urma incidentului, Ministerul Mediului a trimis Corpul de Control la Apele Române, iar președintele a declarat că vina este clară. „Acum, prioritară e reluarea apei pentru populație”, a subliniat Ghiță, în timp ce autoritățile locale, inclusiv prefectul Daniel Nicodim, au anunțat că au fost luate măsuri de urgență pentru a analiza situația de la Paltinu.
Documentele care confirmă neglijența
Minuta din 22 octombrie, redactată după o vizită la barajul Paltinu, menționa riscurile legate de turbiditate și a subliniat necesitatea continuării lucrărilor în regim de urgență. De asemenea, pe 6 noiembrie, Apele Române au solicitat convocarea de urgență a comitetului județean pentru situații de urgență, evidențiind riscurile operaționale și de siguranță.
Într-un alt document, prefectura Prahova a făcut publică hotărârea Consiliului Județean pentru Situații de Urgență, iar Mihai Gâdea a subliniat că Ghiță era conștient de situația critică și că ar fi trebuit să comunice oficial despre riscurile de apărarea populației și infrastructurii critice.
Consecințele crizei apei
Criza apei din Prahova a generat o reacție puternică din partea populației, care se confruntă cu lipsa apei potabile. Oamenii au fost nevoiți să aștepte la rând pentru a obține apă, iar situația a fost descrisă ca fiind inacceptabilă în secolul XXI, în era tehnologiei avansate. Această criză a scos la iveală nu doar neglijența autorităților, ci și o lipsă cronică de pregătire pentru situații de urgență.
În concluzie, declarațiile lui Florin Ghiță și documentele care confirmă neglijența instituțiilor implicate subliniază o realitate alarmantă: lipsa de comunicare și de planificare adecvată a dus la o criză care afectează grav viața a zeci de mii de oameni. Este esențial ca autoritățile să își asume responsabilitatea și să ia măsuri imediate pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în viitor.
