Descoperire arheologică de tezaur în România
Recent, o descoperire arheologică remarcabilă a avut loc în județul Gorj, unde un detectorist pasionat, George Ștefan Andreescu, a găsit patru brățări tracice din aur, datând de aproximativ 3.300 de ani. Această descoperire a avut loc într-o pădure, în jurul unui copac, și a fost total întâmplătoare, surprinzându-l pe Andreescu, care nu se aștepta să facă o astfel de descoperire.
George, în vârstă de 42 de ani, a început să practice detectarea metalelor din 2018, dedicându-se acestei pasiuni ori de câte ori timpul îi permite. Într-o zi obișnuită de plimbare, după câteva ore de căutări fără succes, a primit un semnal de la detectorul său. Deși inițial a avut rețineri, a decis să sape, iar rezultatul a fost cu adevărat impresionant: patru brățări din aur, fiecare având o greutate totală de aproximativ 36 de grame.
Importanța descoperirii
Brățările au fost predate Muzeului Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, conform legii, iar directorul muzeului, Dumitru Hortopan, a confirmat că piesele sunt din perioada târzie a epocii bronzului, având o semnificație etnică importantă pentru cultura tracică. Aceste artefacte vor fi expertizate și propuse Comisiei Naționale de Arheologie pentru a fi clasate ca tezaur al patrimoniului cultural național.
„Este o descoperire întâmplătoare, la care nu mă așteptam și nu cred că visam vreodată să găsesc. După prima piesă, am găsit alte trei, toate în același loc”, a declarat Andreescu, exprimându-și uimirea și bucuria față de această realizare. Colegii săi au fost mândri de el și de contribuția sa la istoria locală.
Sprijinul familiei
Soția lui George, Mihaela, a fost extrem de susținătoare, exprimându-și mândria pe rețelele sociale. „Mândră de tine, soțul meu! România, de ziua ei, mai primește o comoară din adâncurile ei. Sunt fericită că tu ai descoperit-o și o lași urmașilor ca mărturie a acestui popor cu rădăcini bine înfipte în acest pământ binecuvântat”, a scris Mihaela pe Facebook.
Descoperirea lui George Ștefan Andreescu nu este doar o realizare personală, ci și o contribuție valoroasă la patrimoniul cultural al României, subliniind importanța protejării și valorificării istoriei noastre. Această întâmplare ne reamintește că, uneori, cele mai frumoase comori sunt ascunse în locuri neașteptate, așteptând să fie descoperite.
