Intervenția Armatei Române: O Decizie Controversată
Într-o lume în care provocările externe devin din ce în ce mai acute, incidentul recent cu drona rusească Gheran a scos la iveală nu doar vulnerabilitățile sistemului de apărare românesc, ci și o serie de întrebări incomode despre eficiența și rapiditatea reacției autorităților. Deși piloții români de F-16 au avut aprobarea de a doborî drona, decizia de a nu deschide focul ridică semne de întrebare asupra evaluării riscurilor colaterale și a priorităților strategice.
O Dronă în Spațiul Aerian Național
Pe 13 septembrie, o dronă Geran a pătruns în spațiul aerian al României, fiind interceptată de avioanele F-16 care executau o misiune de patrulare. Această situație a fost monitorizată timp de 50 de minute, iar drona a fost urmărită cu atenție, dar, în ciuda autorizării, piloții au decis să nu acționeze. Această alegere a fost justificată prin evaluarea riscurilor, dar oare nu este aceasta o dovadă de indecizie în fața unei amenințări directe?
Legislația și Procedurile în Vigoare
Legea nr. 73 din 2025 oferă un cadru legal pentru doborârea dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian național. Totuși, aplicarea acestei legi pare să fie mai mult o formalitate decât o realitate operativă. Într-o lume în care amenințările sunt din ce în ce mai sofisticate, este inacceptabil ca deciziile să fie întârziate de proceduri birocratice. Este clar că, în fața unei provocări, reacția trebuie să fie rapidă și decisivă, nu să fie lăsată la latitudinea unor evaluări interminabile.
Declarațiile Ministrului Apărării
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a subliniat că piloții români au avut aprobarea de a doborî dronele care intră în spațiul aerian național. Cu toate acestea, întrebarea care persistă este: de ce nu s-a acționat? Este oare o dovadă de responsabilitate sau o manifestare a fricii de a lua decizii în momente critice? Într-un context internațional tensionat, astfel de ezitări pot avea consecințe devastatoare.
Provocările Geopolitice și Răspunsul României
Rusia continuă să testeze reacțiile României, iar răspunsul autorităților trebuie să fie ferm și bine coordonat. Programul NATO „Santinela Europeană” este un pas în direcția corectă, dar este insuficient dacă nu este însoțit de o voință politică reală de a întări capacitățile de apărare. Este esențial ca România să nu fie percepută ca o țară slabă, incapabilă să își protejeze suveranitatea.
Concluzie Provocatoare
În concluzie, incidentul cu drona rusească Gheran nu este doar o simplă întâmplare, ci un semnal de alarmă pentru autoritățile române. Este timpul ca deciziile să fie luate rapid și cu responsabilitate, fără a mai lăsa loc pentru ezitări. În fața provocărilor externe, România trebuie să își reafirme puterea și determinarea de a-și apăra spațiul aerian, nu doar prin vorbe, ci prin acțiuni concrete și decisive.
Sursa: Antena 3
